În 2008, a fost tradusă o tăbliță cuneiformă de lut, care i-a nedumerit pe savanți timp de 150 de ani. Tăblița este cunoscută acum ca fiind însemnarea unei observații a impactului unui asteroid în Köfels, Austria.

Dar nu există niciun crater în Köfels, motiv pentru care pentru ochii cercetătorilor moderni, impactul acestui asteroid rămâne unul ipotetic. Prin urmare, informațiile descrise pe această tăbliță rămân un mister și lasă loc interpretărilor.

Un fel de hartă

La sfârșitul secolului al XIX-lea o piatră cu inscripții ciudate a fost descoperită de Henry Layard. La vremea respectivă s-a constatat că această tăbliță a fost recuperată dintre rămășițele celebrei biblioteci ale lui Asurbanipal. Aceasta bibliotecă a existat în anul 650 î. Hr. și a fost distrusă de trecerea timpului.

Considerată mult timp ca fiind de origine asiriană, în urma modelelor computerizate și analizelor de laborator, s-a descoperit că este mult mai veche. De fapt tăblița reflectă cerul Mesopotamiei din anul 3123 î. Hr, ceea ce înseamnă că are o vechime de peste 5000 de ani și a fost concepută de sumerieni.

Tăblița se află la British Museum cu nr. K8538 și este cunoscută ca „planisferă”.

Tableta în cauză este un duplicat și a fost copiată de un scrib asirian. Cu programe de calculator moderne care pot simula traiectorii și pot reconstrui cerul nopții cu mii de ani în urmă, cercetătorii au stabilit la ce se referă tableta Planisphere. Este o copie a caietului de noapte al unui astronom sumerian care înregistrează evenimentele de pe cer înainte de zorii zilei de 29 iunie 3123 î.Hr. (calendarul iulian). 

Planisfera sumeriană
Planisfera sumeriană

Jumătate din tabletă înregistrează pozițiile planetelor și acoperirea norilor, la fel ca orice altă noapte, dar cealaltă jumătate a tabletei înregistrează un obiect suficient de mare pentru ca forma acestuia să fie observată, deși se află încă în spațiu. Astronomii au făcut o notă precisă a traiectoriei sale în raport cu stele, care, într-o eroare de un grad, este în concordanță cu un impact la Köfels, Austria.

Asteroidul de la Köfels, fără crater

Problemele abia acum încep, pentru că în urma studiilor nu s-a descoperit prăbușirea niciunui asteroid în sau lângă micul sat austriac Köfels.

În 2008, doi ingineri britanici, Alan Bond  și Mark Hempsell, au publicat o carte, A Sumerian Observation of the Köfels’ Impact Event . Ei susțin că tableta sumeriană în cauză documentează un impact de asteroizi la 29 iunie 3123 î.Hr. care a fost rădăcina multor mituri, inclusiv distrugerea Sodomei și Gomora și mitul grecesc al lui Phaeton, fiul zeului soarelui Helios, care i-a luat tatăl său carul de foc pentru o plimbare și s-a prăbușit cu el.

Există multe probleme cu afirmațiile celor 2 specialiști, dar poate cea mai importantă este cronologia greșită. La Köfels a existat o alunecare de teren în urmă cu peste 9800 de ani, adică cu 4000 de ani mai devreme decât este consemnat pe harta sumeriană. Dar nici nu poate fi vorba despre prăbușirea unui meteorit, pentru că nu există niciun crater.

Pentru a rezolva și această problemă, specialiștii au găsit explicații.

Observația sugerează că asteroidul are un diametru de peste un kilometru și orbita originală în jurul Soarelui a fost de tip Aten, o clasă de asteroid care orbitează aproape de Pământ, care rezonează cu orbita Pământului. Această traiectorie explică de ce nu există crater la Köfels. Unghiul următor a fost foarte scăzut (șase grade) și înseamnă că asteroidul a tăiat un munte numit Gamskogel deasupra orașului Längenfeld, la 11 kilometri de Köfels, iar acest lucru a făcut ca asteroidul să explodeze înainte de a ajunge la punctul său de impact final. Pe măsură ce a coborât pe vale, a devenit o minge de foc, cu un diametru de aproximativ cinci kilometri (de mărimea alunecării de teren).

Planisfera sumeriană
Köfels, locul în care a ajuns asteroidul.

Când a lovit Köfels, a creat presiuni enorme care au pulverizat roca și au provocat alunecarea de teren, dar pentru că nu mai era un obiect solid, nu a creat un crater de impact clasic.

Chiar dacă această explicație este una plauzibilă, rămâne problema datării. Alunecarea de teren a avut loc mai devreme cu 4000 de ani decât este consemnat pe această hartă antică. 4000 de ani înseamnă un timp foarte lung, iar problemele nu pot fi de la tăbliță, pentru că ea indică foarte clar cerul zilei de 29 iunie 3123 î.Hr. Pentru această diferență de 4000 de ani nu există nicio explicație.

Fapte interesante

Indiferent cât de nedezvoltați îi credem pe sumerieni, pe această tăbliță există o sumedenie de informații despre constelații și stele. De exemplu, una dintre imagini arată cum asteroidul a trecut prin constelația Orion. Oare observatorul cu ce a putut să urmărească acest corp ceresc?

Astronomul antic poseda o inteligență incredibilă și cunoștea foarte bine trigonometria. Altfel nu ar fi putut să calculeze traiectoria asteroidului.

Deși observatorul nu a asistat la impact, el a detaliat cu minuțiozitate impactul și efectele secundare ale acestuia. El a menționat că dincolo de orizont, la suprafața apei se ridicau coloane de foc și de fum, vizibile în întuneric.

Este limpede că acest asteroid a adus sfârșitul multor oameni, care trăiau la vremea respectivă în Alpi și în zonele apropiate presupusului impact. Cu toate acestea, singurul semn de întrebare este datarea, care menține diferența de 4000 de ani dintre alunecarea misterioasă de teren din Köfels și momentul observării asteroidului. Este posibil să fie eroarea observatorului antic sau poate că evenimentele nu sunt unul și același?