Cu toții folosim euristica pentru a face față societății în care trăim. Dar atunci când avem numeroase prejudecăți, riscăm să facem o mare eroare în gândirea noastră.

  • „Generalizarea pripită” este o eroare comună, pe care o fac oamenii, care se naște din tendința noastră naturală de a face reguli. 
  • Putem fi siguri doar de propriile noastre gânduri, emoții și conștiință, deci cum putem fi cu adevărat raționali cu privire la orice altceva în viață? 
  • Soluția este să renunțăm la prejudecăți și să începem să trăim după propriile noaste simțuri.

Prejudecăți

Este prima dată când Marian este în Londra. Coboară din avion și vede că plouă. El spune, „Off, întotdeauna plouă aici. Nici nu se putea atlfel.”

Maria se joacă cu copilul nou-născut al unei prietene, care zâmbește și chicotește. „E un copil atât de fericit!”, spune ea.

Olivia nu a mai fost niciodată la grădina zoologică și așa este încântată să vadă o girafă pentru prima dată. „Girafele au întotdeauna gât atât de lung!”, spune ea.

Probabil că toți am reacționa la fel dacă ne-am afla într-una din situațiile de mai sus. Dar ca și cele trei personaje, ne-am afla în eroare informală. Se numește generalizare pripită și fiecare om a trecut prin așa ceva măcar o singură dată în viață. Unele lucruri ni se par atât de evidente, pentru că așa am auzit că trebuie să fie. Le luam de bune, fără să mai verificăm informația.

Pot exista multe deficiențe ale raționalității umane, dar există, anumit modalități prin care putem preveni căderea în eroare.

Sui generis

Cu toții facem generalizări. De fapt, este una dintre cele mai comune și utile euristici pe care le folosim pentru a face munca minții un pic mai ușoară. De exemplu, atunci când vorbim cu oamenii, presupunem, în general, că ei spun adevărul. Când ne oprim la un semafor, cu lumina roșie aprinsă, așteptăm, pentru că presupunem că urmează să se aprindă cea verde.

Dacă vedem un câine, presupunem că el va lătra au ar putea să ne muște. Până la urmă ar fi imposibil ca să treci prin viață fără să faci asemenea presupuneri. Ele sunt inevitabile și nu am putea să trecem prin viață fără ele.

Dar puterea sau slăbiciunea acestor generalizări depinde de mărimea eșantionului, precum și de cât de reprezentativă este acea probă. De exemplu, dacă ai întâlnit doi francezi în toată viața ta, este eronat ca să faci anumite afirmații, care li s-ar aplica tuturor francezilor. Dacă ai întâlni doi francezi într-o țară vorbitoare de limbă engleză, este eronat ca să spui că toți francezii vorbesc foarte bine limba engleză, pentru că s-ar baza pe un eșantion nereprezentativ.

Una dintre marile probleme ale filosofiei este că există atât de multe lucruri care sunt sui generis, sau „de un fel”, care se pretează la eroarea generalizării pripite. De exemplu, în filosofia religiei, dacă Dumnezeu este cu totul unic atunci cum putem să ne referim la el ca la un personaj masculin?

În estetică, frumusețea nu poate fi unică. Adică nu există doar o singură femeie frumoasă, cea care se încadrează în celebrul tipar 90/60/90. Există o multitudine de femei frumoase, fiecare fiind diferită în felul său.

În teoria morală, cine vrea să sugereze că există fapte morale, cum se raportează sau se suprapun cu modul în care înțelegem alte tipuri de fapte?

Cea mai mare problemă pe care o avem în acest tip de raționament sui generis se aplică în mintea noastră. În filosofia minții, ne cunoaștem doar propria conștiință, deci cum putem vorbi în mod semnificativ despre mintea unei alte persoane? Sau ce se află în ea?

Este o problemă care stă la baza „problemei altor minți”, precum și a tot felul de prejudecăți cognitive pe care le folosim. Fiecare dintre noi ne proiectăm propria înțelegere și experiențe asupra lumii. Acestea sunt „slăbiciunile și punctele oarbe din gândirea noastră”. 

Mai puțină generalizare pripită

Dacă știm că avem o tendință naturală de a ne generaliza propria condiție ca regulă a universului, suntem mai bine plasați pentru a o evita. Putem lua măsuri pentru a o depăși, chiar.

Sfatul specialiștilor este să-i consultăm pe alții cu privire la anumite aspecte ale vieții. De exemplu, când te îndrăgostești de cineva, cel mai bine este s-o întrebi pe mama ta ce părere are: «Mamă, ce părere ai despre compatibilitatea pe termen lung cu această persoană?»

Când suntem în primele chinuri ale unei noi relații, suntem atât de împovărați de propria noastră infatuare, încât toate faptele trec prin lentila iubirii. Adică nu vedem nimic din ceea ce trebuie să vedem. Totul ni se pare roz și lucrurile nu au cum să meargă prost. Așa este la început, dar odată ce cortina iubirii începe să se ridice, iese la suprafață tot răul. Acest raționament trebuie aplicat ori de câte ori te confrunți cu o problemă a generalizării.

prejudecăți
Fiecare vede ceea ce vrea să vadă!

În cele din urmă, eroarea generalizării pripite arată cât de îngust este de fapt punctul nostru de vedere. Vrem să fim cât se poate de raționali, dar suntem fundamental limitați prin faptul că constituim o dimensiune a eșantionului și vedem totul prin lentilele noastre.

De cele mai multe ori ne confruntăm și cu prejudecăți, pe care nu vrem sau nu putem să le depășim. Acestea nu s-au format în mintea noastră, ci ori au fost moștenite de la părinți sau cunoscuți. Prejudecățile ne limitează, ne fac iraționali și ne îngrădesc universul.

Care sunt principalele forme ale prejudecăților?

  • Rasismul: disprețul, ura față de altă rasă;
  • Naționalismul șovin (etnocentrismul): ostilitatea față de alte naționalități;
  • Xenofobia: teama sau ura față de străini;
  • Antisemitismul: ostilitatea față de evrei;
  • Sexismul: ideea, sentimentul că un sex este superior celuilalt;
  • Gerontofobia: ostilitatea față de bătrâni;
  • Juventofobia: ostilitatea față de tineri.

Acestea sunt doar câteva exemple, dar prejudecățile pot fi de orice natură. Atunci când te confrunți cu prejudecățile, trebuie să iei o pauză, să te gândești rațional de unde provine ideea ta și dacă se poate aplica tuturor celor pe care îi cunoști. Dacă un străin a fost odată rău cu tine, nu înseamnă că orice străin este rău. Dacă ai fost învățat că femeia este mai slabă decât bărbatul, asta nu înseamnă că toate femeile sunt mai slabe decât bărbații. Prejudecățile îți limitează orizontul și nu fac decât să-și îngrădească viziunea și viața.

Primește cele mai noi articole pe mail!

Tiberiu Albu

Niciodată lucrurile nu sunt așa cum par. Încerc să scriu cât mai aproape de adevăr, pentru ca oamenii să vadă cu exactitate lumina din întuneric.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.