Una dintre cele mai populare și misterioase cărți, moștenite de la egiptenii antici este Cartea lui Thoth. Aceasta ascunde cele mai mari secrete ale omeniri, dar și numeroase incantații prin care se pot invoca forțele din lumea cealaltă.

Zeul Thot și cartea sa

Zeul egiptean Thoth este identificat cu Hermes Trismegistus (de trei ori foarte mare), un personaj mitic şi foarte reală care semnează Cartea lui Thoth.

Această carte este compusă din mai multe capitole (tăbliţe), fiind o lucrare foarte veche care datează de la civilizaţiile pre-egiptene.

Lucrarea este mai mult decât o operă de artă, este cheia spre adevărul absolut care conţine secretele omenirii, ale corpurilor cereşti, permiţând înţelegerea limbajului animalelor, marile mistere ale corpurilor fluide ale morţilor şi fiinţelor vii, ştiinţa spiritelor, cea a vieţii, a morţii, cât şi secretul puterii nelimitate.

O carte blestemată?

Evident că după spusele unora este o carte blestemată care nu trebuie să ajungă pe mâna oricui. Toţi cei care au avut-o în mâna au plătit cu viaţa mai devreme sau mai târziu. De exemplu, în Vechiul Testament, Dumnezeu însuşi simbolizează Cunoaşterea interzisă cu moartea. După cum susţinea şi Moise, este interzis să-i vadă chipul, altfel ar muri.

De-a lungul istoriei, cartea blestemată” a fost de mai multe ori distrusă. Khannes, unul dintre fiii lui Ramses al II-lea care o deţinea, a declarat că a ars-o. Nu se ştie dacă a ars cartea propriu-zisă sau o copie. Alte cărţi care se refereau la aceste texte au suferit acelaşi blestem în secolul I şi al II-lea D. Hr.

Inchiziţia a ars această carte de foarte multe ori, unele societăţi secrete au pretins că deţin originalul, dar nici una nu a avut curajul să publice măcar o parte din text. Cei care s-au încumetat la asemenea declaraţii şi-au găsit moartea subit şi inexplicabil.

Adevărul a dispărut!

Thoth a fost un preot-rege care a fondat o colonie în Egiptul Antic, după ce țara sa, Atlantida s-a scufundat. Se spune că el a construit Marea Piramidă, atribuită lui Keops.

În tunelurile din subteranul piramidei, el a ascuns cele mai prețioase documente privind înțelepciunea atlanților. Thoth era nemuritor. El învinsese moartea trecând în celelalte planuri ale existenței, prin dematerializare. Egiptenii l-au declarat pe Thoth ca fiind zeul înțelepciunii.

Cartea lui Thoth
Cartea lui Thoth

Marea Piramidă este ridicată deasupra Sălii Amenti, locul unde sunt depozitate textele privind înțelepciunea atlanților. Sala mai este numită și lumea de dincolo, este locul pe unde trece sufletul după moarte și judecată.

Thoth este autorul Tăblițelor de Smarald, care au fost lăsate în Marea Piramidă în grija preoților. Tăblițele sunt zece la număr și sunt de o importanță extraordinară. Ultimele două tăblițe, din cele zece, nu sunt prezentate publicului.

Cu aproximativ 1300 de ani î.Hr., preoții din Marea Piramidă au plecat în pelerinaj, prezentând lumii aceste tăblițe.  Ei au ajuns în alte colonii atlante, iar faptul că purtau aceste tăblițe le-a dat puteri depline. Ei îl reprezentau pe Thoth.

Preoții au ajuns în America de Sud, unde i-au întâlnit pe mayași. În secolul al X-lea, mayașii au așezat aceste tăblițe la temelia unui templu, închinat zeului Soare. După cucerirea mayașilor de către spanioli, aceste comori au rămas ascunse și uitate în temple.

Tăblițele sunt din smarald verde, care este rezistent la oricare altă substanță. Pe tăblițe sunt gravate caractere, care reacționează la undele cerebrale ale celui care le citește, eliberând vibrația mentală. Tăblițele sunt prinse între ele cu inele din aur și așezate pe o tijă din aur.

În mare parte, tăblițele fac referință la căutarea omului în scopul de a cunoaște legile care-i guvernează viața. Viziunea materială îl împiedică să treacă în planurile superioare ale vieții și ale adevărului. În liniștea simțurilor materiale se găsește cheia înțelepciunii. Cel ce vorbește nu știe, cel ce nu vorbește știe, spuneau inițiații.

Simbolurile sunt niște chei care ne conduc spre adevăruri. De multe ori, cheia este atât de măreață că nu vedem adevărurile din spatele ușii. Dacă reușim să înțelegem că toate cheile, toate simbolurile materiale sunt manifestări, prelungiri ale unei Legi Supreme și a Adevărului, ne vom dezvolta o viziune care ne va permite să trecem de lumea materială.

Toate școlile inițiatice au făcut legătura dintre omul material și cel spiritual. Scopul final este fuziunea cu conștiința universală. Lumina conștiinței va trezi în fiecare dintre noi înțelepciunea, care este o calitate a sufletului.

Astăzi Tăbliţa de smarald a lui Thoth există doar prin interpretări superficiale, foarte denaturate şi deformate ale unei ştiinţe vechi care este total străină societăţii actuale.

Bineînţeles că anumite urme de veridicitate s-au păstrat într-o formă sau alta, dar esenţialul a dispărut, cauza pentru care interpretarea şi înţelegerea unor secrete din trecut devine imposibilă. În acest fel nu vom înţelege niciodată secretele unei civilizaţii pre-egiptene, terestră sau poate chiar extraterestră.

Există de asemenea şi posibilitatea ca această ştiinţă ocultă să fie protejată şi transmisă doar iniţiaţilor , dar aceasta din urmă teorie este lovită de foarte multe ipoteze. Cartea se pare că încă există şi că nu este blestemată cum se credea în trecut, doar că ascunde atât de bine secretele unei ştiinţe oculte pe care puţini ar putea s-o înţeleagă. Omul cu cât înţelege ceva mai puţin cu atât are tendinţa să spună că este mâna diavolului.

Școala Misterelor

Cea mai influentă instituție din antichitate era Școala Misterelor. Aceasta a fost înființată de Faraonul Thuthmosis al III-lea în Egiptul antic, dar a existat și în cultura sumeriană sau cea indiană. Aici învățau doar cei aleși și prin cunoștințele dobândite ajungeau să dețină controlul asupra vieții și al morții.

Pentru a se ajunge la iluminare, inițiații din Școala Misterelor erau nevoiți să producă o pudră albă. Aceasta era cunoscută sub numele de Shem-an-na, Piatra de Foc, sau „pâinea albă” a egiptenilor.

Cartea lui Thoth
Cartea lui Thoth

Pâinea a fost alimentul principal al egiptenilor, dar acesta nu este singurul motiv pentru care i s-a oferit un simbol hieroglific. Pudră albă, produsă de Școala Misterelor, era folosită pentru coacerea pâinii sau a unor prăjituri pe care doar faraonii le consumau. Pâinea era un simbol extrem de important, comparat cu lumina, pentru că odată consumată orizonturile unei lumi ascunse se deschideau. Semnul hieroglific atribuit este jumătatea de pâine și este atribuită litera T (probabil de la Thoth).

Pe platoul Muntelui Sinai, în interiorul unui templu egiptean, a fost găsită o rezervă considerabilă și nealterată din această pudră albă a faraonilor, necesară pentru trezirea minții și înălțare. O parte din aceasta a fost transportată în Marea Britanie pentru examinări, dar rezultatele nu au fost niciodată publicate. Restul de pudră a fost abandonată în templu și a dispărut fără urmă.

Odată cu trecerea anilor, marile civilizații au dispărut și la fel s-a întâmplat și cu Școala Misterelor. Informația supremă a fost uitată și Cartea lui Thoth a fost transportată pe alte meleaguri, pentru a nu mai fi găsită niciodată.