Prețurile la alimente la nivel mondial au crescut cu aproape 33% în septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Asta în conformitate cu indicele lunar al prețurilor la alimente al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organisation), care a constatat, că prețurile globale au crescut cu peste 3% din iulie, atingând niveluri nemaiîntâlnite din 2011.

Indicele prețurilor la alimente

Indicele prețurilor la alimente este conceput pentru a capta rezultatul combinat al modificărilor dintr-o serie de produse alimentare, inclusiv uleiuri vegetale, cereale, carne și zahăr, și pentru a le compara de la o lună la alta.

Acesta convertește prețurile reale într-un indice, în raport cu nivelurile medii ale prețurilor între 2002 și 2004. Aceasta este sursa standard pentru urmărirea prețurilor la alimente – prețurile nominale, așa cum sunt cunoscute, ceea ce înseamnă că nu sunt ajustate în funcție de inflație.

În timp ce prețurile nominale ne spun costul monetar al puterii de cumpărare, prețurile ajustate în funcție de inflație (ceea ce economiștii numesc prețuri „reale”) sunt mult mai relevante pentru securitatea alimentară.

Prețurile tuturor bunurilor și serviciilor tind să crească mai repede decât veniturile medii (deși nu în toate țările). Inflația înseamnă că cumpărătorii trebuie să plătească mai mult pe o unitate de alimente (datorită creșterii prețului nominal), dar au proporțional mai puțini bani de cheltuit, având în vedere creșterile paralele ale prețurilor tuturor celorlalte bunuri și servicii, cu excepția salariilor și a altor venituri.

În august, am analizat indicele FAO al prețurilor la alimente ajustat cu inflația și am constatat că prețurile reale ale alimentelor la nivel mondial au fost de fapt mai mari decât în 2011, când revoltele alimentare au contribuit la răsturnarea guvernelor din Libia și Egipt.

Pe baza prețurilor reale, în prezent este mai greu să cumperi alimente pe piața internațională decât oricând. Cel puțin de când au început să se păstreze evidențele, în 1961. Singurele excepții sunt 1974 și 1975. Aceste vârfuri ale prețurilor la alimente au avut loc în urma creșterii prețului petrolului din 1973, care a condus la o inflație rapidă în multe părți ale economiei globale. Distribuția de alimente a avut mult de suferit atunci și prețurile lor au explodat.

Deci, de ce prețurile alimentelor cresc în prezent? Vine o nouă criză!

Prețurile la combustibili, vremea rea și COVID-19

Factorii determinanți ai prețurilor medii internaționale la alimente sunt întotdeauna complicat de stabilit. Prețurile diferitelor mărfuri cresc și scad pe baza factorilor universali, precum și a celor specifici fiecărei mărfuri și regiuni.

De exemplu, creșterea prețului petrolului, care a început în aprilie 2020, a afectat prețurile tuturor produselor alimentare de bază. Astfel, indicele FAO a modificat graficul. Deficitul de forță de muncă cauzat de pandemia COVID a redus disponibilitatea lucrătorilor de a crește, recolta, prelucra și distribui alimente. Aceasta este o altă cauză universală a creșterii prețurilor materiilor prime.

Prețul mediu real al alimentelor a crescut de fapt din anul 2000, inversând tendința anterioară de scădere constantă de la începutul anilor 1960. În ciuda eforturilor globale prețurile au făcut ca alimentele să fie în mod constant mai puțin accesibile.

prețurile la alimente
Prețurile la alimente

Nicio marfă nu a fost în permanență responsabilă pentru creșterea medie reală a prețurilor începând cu 2000. Dar indicele prețurilor culturilor oleaginoase comestibile a crescut semnificativ din martie 2020. Creșterea a fost determinată, în principal, de prețul uleiurilor vegetale care a crescut cu 16,9% între 2019 și 2020. Conform rapoartelor FAO, acest lucru s-a datorat cererii tot mai mari de biodiesel și modele meteorologice nesusținute.

Cealaltă categorie de alimente care adaugă cel mai mult la creșterea generală a prețului alimentelor este zahărul. Aici, din nou, vremea nefavorabilă, inclusiv daunele cauzate de îngheț în Brazilia, a redus oferta și a umflat prețurile.

Cerealele au adăugat mai puțin la creșterile globale ale prețurilor, dar accesibilitatea lor la nivel mondial este deosebit de importantă pentru securitatea alimentară. Grâul, orzul, porumbul și orezul reprezintă cel puțin 50% din hrana globală și până la 80% din hrana în țările cele mai sărace. 

Stocurile tampon globale ale acestor culturi au scăzut din 2017, deoarece cererea a depășit oferta.

Scăderea producției

Motivele fluctuațiilor individuale sunt complicate. Dar ceva care merită atenție sunt termenii „imprevizibil” și „vreme nefavorabilă”, „așteptări reduse de recoltare”, „recolte afectate de vreme” și „scăderea producției”.

Europa se confruntă cu un deficit de grâu. Acesta se datorează scăderii considerabile de producție pe care a avut-o Canada în acest an. Din acest motiv, putem să ne așteptăm ca, de exemplu, pâinea sau pastele făinoase să fie mai scumpe în următoarea perioadă.

Capacitatea noastră tehnologică și organizarea socioeconomică nu pot gestiona cu succes condițiile meteorologice imprevizibile și nefavorabile. Acum ar fi un moment bun pentru a ne imagina aprovizionarea cu alimente într-o lume mai caldă cu mai mult de 2 °C – un rezultat considerat acum din ce în ce mai probabil, potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice.

Această aprovizionare va fi deficitară. Hrana va fi puțină, scumpă și nu va ajunge pentru toată lumea. Spre acolo ne îndreptăm. Dar oamenii încă nu văd aceste probleme, pentru că sunt ocupați cu lucruri minore.

Fără schimbări radicale, colapsul climatic va continua să reducă accesul internațional la alimentele importate, cu mult dincolo de orice precedent istoric. Prețurile mai mari vor reduce securitatea alimentară, iar dacă există o lege solidă a științei sociale, este că oamenii înfometați iau măsuri radicale pentru a-și asigura mijloacele de subzistență – în special acolo unde liderii sunt percepuți că au eșuat.

Primește cele mai noi articole pe mail!

Tiberiu Albu

Niciodată lucrurile nu sunt așa cum par. Încerc să scriu cât mai aproape de adevăr, pentru ca oamenii să vadă cu exactitate lumina din întuneric.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.