Warren Buffett nu se încadrează în spectrul miliardarului clasic. Cel avar și lacom, care se gândește să trăiască în lux și opulență. Warren Buffett este un exemplu într-un moment în care indignarea generală față de excesul bogăției, crește în tandem cu averea celor mai bogați oameni din lume.

Și-a donat, în scopuri caritabile, mai mult de jumătate din averea sa. Trăiește modest, pentru un miliardar,  încă locuiește în casa spațioasă pe care a cumpărat-o în urmă cu șase decenii.

„Nevoile mele sunt simple”, a explicat el în iunie 2021. „Ceea ce m-a făcut fericit la 40 de ani mă face fericită la 90 de ani.”

Un simț dezvoltat pentru afaceri

Investitorul s-a născut în 1930, în perioada Marii Depresiuni. El dat dovadă de un simț dezvoltat pentru afaceri încă de la o vârstă foarte fragedă, cu mult înainte de a deveni unul dintre cei mai bogați oameni din lume. În martie 2021, valoarea netă a averii lui Buffett a depășit 100 de miliarde de dolari.

Încă din școala primară, Oracolul din Omaha, așa cum este supranumit Buffett, a dat dovadă de un spirit inovator. Cumpăra pachete de gumă Wrigley și sticle de Coca-Cola, de la magazinul alimentar și le vindea la suprapreț prin cartier. Primele acțiuni le-a cumpărat la vârsta de 11 ani. Apoi, în adolescență a cumpărat mai multe mașini de pinball, pe care le-a instalat în frizeriile din cartier. Împărțea profitul cu proprietarii acelor magazine.

Până la vârsta de 15 ani, el cumpărase 40 de hectare de teren agricol în Nebraska. În acest fel a început ascensiunea sa în rândul oamenilor bogați.

Parteneriatele Warren Buffett

La scurt timp după terminarea studiilor universitare la Universitatea Columbia, Buffett a lucrat pentru mentorul său, legenda investițiilor Benjamin Graham, în New York City. Când Graham s-a retras din afacerea de investiții, Buffett s-a întors în orașul său natal, Omaha, și a condus o serie de fonduri speculative de succes, cunoscute sub numele de Parteneriate buffett.

La sfârșitul anilor 1960 Buffett a privit piața bursieră ca fiind supraevaluată și a avut integritatea de a returna capitalul investitorilor săi. Și-a închis afacerea cu fondurile de investiții.

În ultimii ani ai parteneriatului său, Buffett a preluat Berkshire Hathaway, un producător de textile. În cele din urmă, aceasta a devenit principala sa afacere.

De-a lungul mai multor decenii Buffett a transformat compania în conglomeratul pe care îl deține și în ziua de astăzi, cu vânzări anuale de 245 de miliarde de dolari și capitalizare de piață de 654 de miliarde de dolari. Are aproximativ 360.000 de angajați în numeroasele sale filiale.

Creșterea amețitoare a stocului Berkshire și cea a parteneriatelor Buffett menționate mai sus, a făcut mii de oameni bogați. Conștient de interesele lor pe termen lung și de riscurile sale de sănătate legate de vârstă, el l-a numit recent pe angajatul pe termen lung Greg Abel ca succesor al său. Chiar și așa, Buffett nu și-a manifestat intenția de a se retrage din Berkshire Hathaway. Acțiunile sale au câștigat aproximativ 25% în primele opt luni din 2021.

Viața în termenii săi

Buffett are o filosofie de viață strictă, pe care a împrumutat-o de la tatăl său, Howard Buffett, un broker și republican conservator care a petrecut opt ani în Congres.

Nu este interesat de opulența caracteristică miliardarilor și chiar dacă este foarte bogat preferă viața modestă. El spune că este democrat, dar de-a lungul anilor a votat și a donat bani atât democraților, cât și republicanilor. El nu este religios, descriindu-se ca agnostic.

Fundația Susan Thompson Buffett, numită astfel după prima sa soție, a fost unealta principală în lupta pentru drepturile reproductive, care care favorizează accesul la avorturi legale.

Warren Buffett a petrecut mai mult de 20 de ani cu prima sa soție. Se declara extrem de fericit, dar viața i-a răpit-o în cele din urmă. După moartea primei sale soții în 2004, Buffett s-a căsătorit cu  Astrid Menks într-o ceremonie mică și informală.

Warren Buffett
Warren Buffett încă locuiește în aceeași casă din Omaha, Nebraska, pe care a cumpărat-o cu 31.500 de dolari în 1958.

Împreună cu Bill și Melinda French Gates a creat The Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să dea cel puțin jumătate din averile lor în scopuri caritabile. Buffet merge mai departe de acest concept. Declara că:

„Mai mult de 99% din averea mea va merge în scopuri caritabile în timpul vieții mele sau după moarte”ș

Buffett spune că a dat foarte puțini bani celor trei copii ai săi, Howard Graham Buffett, Peter Buffett și Susan Alice Buffett. El susține că aceștia trebuie să învețe să-și facă proprii bani. A donat peste 41 miliarde de dolari, spunând că societatea are mai mare nevoie de acești bani decât are el. Și pe bună dreptate.

Buffett își exprimă generozitatea și în alte moduri. De exemplu, el este unul dintre cei mai puternici susținători ai femeilor din afaceri.

Buffett a început să-și împărtășească cunoștințele despre piețele financiare și economie în 1977. În fiecare an organizează acțiunea „Woodstock pentru capitaliști„, unde mii de oameni au învățat cum să investească.

Multe dintre aparițiile sale mass-media au fost, de asemenea, arhivate pentru toți pentru a vedea și de a învăța din experiența sa de viață. De asemenea, s-a întâlnit cu foarte mulți studenți și a ținut sesiuni de întrebări și răspunsuri. Totul în mod gratuit.

„Regula Buffett”

Buffett recunoaște în mod liber că a beneficiat de un sistem care permite miliardarilor să plătească taxe foarte mici, în comparație cu oamenii de rând. El a luptat pentru modificare legii, pentru echitabilitate.

Ani de zile a pledat pentru așa-numita„regulă Buffett”,o taxă minimă de 30% pentru cei care fac mai mult de 1 milion de dolari pe an pentru a remedia problema. Congresul a respins-o în 2012.

Buffett recunoaște, de asemenea, că bogații plătesc mai puțin impozit atunci când deduc ceea ce dau organizațiilor caritabile din veniturile lor impozabile. Oare societatea nu are nevoie de acești bani? Are dreptate, dar legile în SUA sunt foarte stricte în această privință. Cu cât ești mai bogat cu atât ai mai multe facilități. Este un paradox, un paradox al unui capitalism bazat pe diferențe enorme între clasele sociale. Dar degeaba a luptat Buffet pentru a înlătură această nedreptate, pentru că nu a reușit să schimbe nimic.

Dacă un om atât de bogat nu reușește să facă dreptate economică, atunci ce poate face un om normal?

Povestea lui Buffet este una senzațională. Este unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei, dar bogăția sa sufletească este infinit mai mare. A dat dovadă că corectitudinea este mult mai importantă decât banii și coloana vertebrală mai grea decât orice opulență. Warren Buffett este și va fi un model de om, spre care trebuie să tindem cu toții.

Primește cele mai noi articole pe mail!

Tiberiu Albu

Niciodată lucrurile nu sunt așa cum par. Încerc să scriu cât mai aproape de adevăr, pentru ca oamenii să vadă cu exactitate lumina din întuneric.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.