Gânditorul de la Hamangia este unul dintre cele mai interesante și misterioase artefacte, descoperite în România. A fost descoperit la Cernavodă, pe Dealul Sofiei și i-a fost dat numele astfel, pentru că a aparținut culturii Hamangia. În jurul acestui artefact s-au născut numeroase teorii, care denotă unele aspecte ale civilizației care l-a făurit.

Într-un cimitir de inhumație neolitică, au fost descoperite în 1956, două figurine de lut ars. Ele au aparținut culturii Hamangia și au fost create în urmă cu aproximativ 6000 de ani. Un bărbat șezând pe un scăunel într-o poziție ce imită gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „gânditorul” și o femeie șezând alături, probabil consoarta lui, figurinele sunt considerate adevărate capodopere ale artei primitive universale.

În anul 2000, statueta de la „Hamangia” a fost desemnată, de către o comisie internațională, unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta. Respectiv, „Gânditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spațiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizație extraterestră.

Gânditorul de la Hamangia și secretele sale

Gânditorul de la Hamangia nu este o statuetă oarecare pentru că odată analizată a scos la iveală numeroase aspecte fascinante. În primul rând s-a impus prin formele sale geometrice de invidiat, dar și prin măsurile sale. Gânditorul are o înălțime de 113 centimetri și o circumferință de 355 centimetri. Aceste două numere nu au ieșit nimic din comun, dar atunci când sunt divizate obținem contanta Pi, cu o eroare de numai 3 zecimi de milion.

355: 113 = 3,1415929 față de 3,1415926 cunoscut

Să fie o simplă coincidență? În lumea antică coincidențele nu prea existau, iar atunci când era creat un lucru, se respectau anumite constante și norme.

Aceste numere au fost păstrate cu strășnicie de inițiații vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu și de învățați geto-daci, codificate și în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia.

Vechii egipteni le cunoșteau și ei, iar la chinezi apar ceva mai târziu. Înălțimea „gânditorului” nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoșii noștri aveau cunoștințe de matematică și geometrie, iar această operație de obținere a lui Pi din două numere întregi reprezintă poate cea mai veche atestare a relației fundamentale.

Gânditorul de la Hamangia
Gânditorul de la Hamangia

De asemenea, lățimea care cuprinde gâtul și ceafa care sunt plate au lățimea exact cât anvergura deschiderii piciorușelor scăunelului. În parametrul lățimii gâtului se relevă o valoare și o unitate de măsură de excepție: numărul de aur – 1,6180339.

Valoarea numerică 355 poate fi obținută prin dublarea înălțimii medii a omului. Se presupune că sistemul zecimal ar fi fost cunoscut.

Acest sistem are o virtute de excepție, pe care anticii au observat-o și anume că înmulțind sau împărțit orice valoare numerică cu 10, 100, 1000, valoarea va rămâne neschimbată, modificarea fiind numai cantitativă, valorile numerice păstrându-și personalitatea.

La fel, legat de dimensiunile piramidei Keops, 239 metri bază și 148 de metri înălțime, împărțite la 10 se obține o piramidă construită pe dimensiunile craniului uman, în care intră perfect Gânditorul.

Toate aceste observații – ce constituie doar o mică parte, infimă, a argumentelor aduse – confirmă că „Gânditorul” de la Hamangia reprezintă una dintre cele mai complexe statuete care s-au realizat vreodată, constituind o veritabilă «cheie de cod» în descifrarea mesajului vestigiilor noastre istorice și a multora din alte părți ale Terrei, deoarece la baza acestora stă un concept comun ideomatematic.

Perechea Gânditorului

„Femeia șezând” este perechea Gânditorului de la Hamangia reprezintă o femeie care stă, probabil, direct pe pământ, partea inferioară fiind plată. Cele două piese sunt singurul ansamblu preistoric în cadrul căruia fiecare dintre ele are o personalitate vizibil exprimată și care se completează reciproc.

Este posibil ca el să fi reprezentat un zeu al naturii, al vegetației iar ea o zeiță a fertilității. În epoca neolitică a fost observată existența unui număr mare de figurine-statuete antropomorfe.

La Hamangia au fost descoperite și vase de lut ars, cu forme și decoruri nemaivăzute, și arătă existența unor comunități umane din afara spațiului dintre Dunăre și Mare ce au migrat aici. Originea culturii s-a regăsit în Anatolia, de unde s-a deplasat spre țărmurile de vest ale Marii Negre.