Au existat numeroase cazuri în care sportivi de performanță au suferit stop cardiac. Aceștia s-au prăbușit și echipa medicală încerca să-i salveze. Rezultatul, în cele mai multe dintre cazuri, era moartea, dar au existat și cazuri în care sportivii au fost salvați.

Prima declarație de presă a fost că respectivul sportiv a suferit un stop cardiac. Inima i s-a oprit, dar a fost repornită datorită intervenției personalului medical. Sportivul în cauză este la spital și se reface.

Dar hai să vedem ce este un stop cardiac și ce este un atac de cord. Care este diferența între ele?

Ce este stopul cardiac?

Stopul cardiac este o oprire bruscă a sistemului electric al inimii la o persoană care poate avea sau o boală de inimă sau boală coronariană. Inima nu mai bate corect.

stopul cardiac
Stop cardiac

În cazul lui sportivilor de performanță, acest motiv pare a fi forța bruscă; impactul asupra pieptului în timpul activităților sportive poate duce la stop cardiac. Ciudat este faptul că odată cu creșterea intensității sportului de performanță, mai mulți sportivi încep să aibă stop cardiac. Aceste lucruri nu existau în trecut, când sportul era tratat precum o pasiune și banii nu jucau un rol atât de important ca în prezent.

Moartea poate apărea în câteva minute dacă nu există intervenție specializată. Intervenția tipică de urgență include RCP sau utilizarea unui defibrilator extern automat, care trimite șocuri către inimă și îi restabilește ritmul normal.

Ce este un atac de cord?

Un atac de cord , pe de altă parte, este o afecțiune care este de obicei cauzată de probleme ale sistemului circulator care s-au acumulat în timp, în ciuda debutului aparent brusc al atacului.

Majoritatea atacurilor de cord sunt cauzate de grasime, care apare atunci când placa se acumulează în pereții arterelor care duc sângele la inimă.

Pe măsură ce arterele se îngustează (un proces numit ateroscleroză), inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele. Durerea în piept – sau angina pectorală – este cel mai frecvent simptom atacului de cord. Este primul indiciu că o persoană a avut un atac de cord. Alte simptome includ slăbiciune, amețeli, greață sau transpirații reci, durere sau disconfort la nivelul brațelor sau umărului și dificultăți de respirație.

stopul cardiac
Atac de cord

În timpul unui atac de cord, fluxul de sânge către inimă este blocat sau încetinit considerabil. Dacă artera blocată nu este redeschisă rapid, porțiunea inimii alimentată de acea arteră este deteriorată, uneori iremediabil.

Statisticile ne spun că mii de oameni suferă anual evenimente de stop cardiac, aproximativ trei sferturi dintre ele având loc la domiciliu. În cazul unei urgențe cardiace (un atac de cord sau un stop cardiac), sunați la 112.

9 lucruri pe care nu le știai despre inimă

Până de curând, știința modernă a perceput inima ca o simplă pompă pentru a regla fluxul de sânge în întreg corpul nostru. Însă, în numeroase culturi antice, inima s-a crezut că are o funcție mult mai complexă, care corespunde cu gândurile, emoțiile și spiritul nostru. Când vorbim sau împărtășim sentimente dintr-un loc cu semnificație profundă sau din pasiune, spunem că vorbim din inimă sau încercăm să transmitem ceva care este sincer. Aceasta nu mai este doar o maximă arhaică, ci în schimb una cu sprijin factual, iar știința realizează acum că inima și creierul au mai mult decât o relație corolară și interactivă. O relație care are consecințe reziduale asupra corpurilor noastre și chiar asupra umanității în ansamblu.

Lucruri interesante despre inimă:

  • În viața intrauterină, inima fătului se formează înaintea creierului. Începe să bată după primele patru săptămâni de viață, de două ori mai rapid decât a unui adult, iar la opt săptămâni este dezvoltată complet.
  • Cercetătorii spun că undele creierului unei mame se conectează la bătăile inimii bebelușului ei.
  • Inima, deși mulți cred că este situată în stânga, este poziționată în spatele sternului, dar are vârful îndreptat ușor spre stânga, fapt pentru care se simt bătăile în această parte. Ea pompează cam 6 litri de sânge pe minut, circa 10.000 de litri într-o zi.
  • Datorită automatismului cardiac, una dintre cele mai importante proprietăți ale inimii, se pot face operațiile pe cord deschis, deoarece aceasta îi permite să bată și atunci când este scoasă din corp. Inima dispune de propriul său sistem de declanșare a impulsurilor electrice, astfel poate continua să bată atât timp cât are o sursă adecvată de oxigen.
  • Inima bate singură, nu datorită creierului, ea trimite mai multe informații către creier și nu invers. Se spune despre ea că are de fapt propriul său creier, care generează de 50 de ori mai multă energie electrică și de 5.000 de ori mai mult magnetism decât creierul.
  • Ritmul cardiac diferă în funcție de vârstă, astfel un copil cu vârsta până într-un an are un ritm cuprins între 70 și 120 de bătăi pe minut, unul cu vârsta de peste 10 ani și un adult care practică exerciții fizice au un ritm cuprins între 40 și 60 de bătăi pe minut.
  • În urma unor cercetări de peste 20 de ani, făcute de Institutul HearthMath, s-a ajuns la concluzia că inima este un organ senzorial, ce are un rol important în activitatea noastră mentală și emoțională.
  • Poate face o presiune atât de mare, încât ar putea arunca sângele pompat la o distanță de 9 metri.
  • Inima unei femei cântărește în jur de 230 grame, pe când a unui bărbat are cam 280 grame și bate mai repede decât cea a unui bărbat.