În romanul științifico-fantastic Metro 2033, scriitorul Dmitri Glukhovsky povestește cum, după un război nuclear, locuitorii Moscovei au început să trăiască în subteran. În timp ce citesc aceste rânduri, unii oameni ar putea avea o întrebare – sunt oamenii capabili să trăiască sub suprafața pământului?
Will Hunt, autorul cărții Underground: A Human History in the Worlds Below Our Feet, consideră că corpul uman nu este pregătit pentru viață în astfel de condiții.
Dar, în același timp, el admite că de-a lungul istoriei oamenii au fost într-adevăr forțați să intre în subteran din când în când. Mai mult, pe planeta noastră există încă orașe subterane cu apartamente mobilate. Dar hai să vedem dacă oamenii sunt cu adevărat capabili să trăiască în subteran pentru perioade lungi de timp?
Oameni care trăiesc în subteran
Cuvintele lui Will Hunt au fost împărtășite recent de publicația științifică Science Alert. Scriitorul a remarcat că, de-a lungul istoriei, oamenii chiar au trebuit să meargă în subteran. Au fost multe motive pentru aceasta schimbare, iar iată principalele:
- în primul rând, oamenii au construit locuințe subterane din cauza lipsei materialelor de construcție;
- în al doilea rând, casele subterane îi ajutau pe oameni să se ascundă de căldură sau să se adăpostească de frig;
- în al treilea rând, adăposturile săpate în pământ făceau posibilă scăparea de inamici.
Cel mai adesea, locuințele subterane au fost construite în antichitate. Tot felul de dealuri cu rocă moale au fost de obicei alese ca loc de construcție – acest lucru a făcut mai ușor de săpat. Potrivit lui Will Hunt, locuințele subterane sunt populare și astăzi.
Potrivit Smithsonian , jumătate din populația orașului australian Coober Pedy a trăit de multă vreme în gropi săpate în dealuri. Și în New York, Las Vegas și alte orașe mari, oamenii săraci folosesc canalizări și alte elemente ale infrastructurii subterane pentru a locui.
În unele orașe dens populate, construirea oficială a locuințelor subterane a fost mult timp discutată. Potrivit lui Eun Hee Lee, profesor asociat de psihologie la Universitatea din Nottingham, trăirea în subteran nu ar trebui să provoace efecte psihologice negative asupra oamenilor. Dar asta numai cu condiția ca dimensiunile camerelor, nivelul de iluminare și alte caracteristici ale mediului să fie aceleași ca la suprafață.
Pentru a asigura condiții de locuit, în locuințele subterane se pot instala puțuri de lumină prin care lumina soarelui să pătrundă în încăperi. Se poate folosi și vopsea reflectorizantă, care teoretic poate preveni apariția depresiei. Dar, în acest moment, nu se poate spune cu exactitate dacă corpul uman este pregătit să trăiască pentru mult timp în subteran.
Orașe subterane de pe Terra
Dar cum rămâne cu orașele subterane deja existente pe care le-am menționat la începutul articolului? Vorbim despre zona Cappadociei, care este situată pe teritoriul Turciei moderne. Acest loc este renumit pentru prezența orașelor subterane, care au fost construite în jurul secolului I î.Hr. Cel mai mare dintre ele este Derinkuyu, al cărui nume poate fi tradus ca „fântână adâncă”.
Acest loc a fost descoperit în 1963 și doi ani mai târziu a devenit disponibil pentru turiști. Se știe că în acest loc oamenii s-au ascuns de dușmani și alte pericole de multe secole. Un oraș de până la 60 de metri adâncime ar putea găzdui până la 20.000 de oameni împreună cu animalele. Și asta în ciuda faptului că în acest moment cercetătorii au putut studia doar aproximativ 15% din întreaga suprafață a orașului. Conform datelor preliminare, dimensiunile sale pot fi de 16 kilometri pătrați.
Orașul subteran a fost construit datorită faptului că zona este formată din tuf vulcanic, care este ușor de prelucrat și se întărește la contactul cu aerul. Pe teritoriul așezării există locuințe, puțuri de ventilație, fântâni și chiar biserici. Potrivit unor rapoarte, a existat chiar și un cimitir în Derinkuyu. Pe timp de pace, intrările în oraș erau deschise, dar în cazul apropierii inamicilor, acestea erau închise de bolovani uriași. Chiar dacă inamicii se aflau înăuntru, nu puteau găsi o ieșire – orașul are un sistem complex de coridoare.
În prezent, oamenii de știință nu pot spune exact cât timp au petrecut oamenii în subteran. Unii cercetători sunt siguri că au stat acolo foarte mult timp și au ieșit doar pentru a cultiva câmpurile. Și alte grupuri de oameni de știință cred că orașul subteran a fost folosit doar în timpul raidurilor. Personal, cred că localnicii au petrecut mult timp în subteran – altfel de ce aveau nevoie de atâtea camere în diferite scopuri?
Orașul secret de sub Focșani
Lucrările executate după cutremurul din 1977 pentru construcţia noilor blocuri de locuinţe au scos la iveală un altfel de Focşani. Unul subteran, cu catacombe lungi de sute de metri, folosite pentru a feri de ochii lumii sau ai autorităţilor mărfuri şi, de ce nu, oameni.
Din păcate, oraşul subteran a fost distrus de comunişti în parte, fiindcă aceştia au vrut cu orice preţ să ducă socialismul „pe culmile gloriei“.
Tunelurile şi beciurile care se ascund sub Focşaniul de astăzi vorbesc despre originea şi întemeierea oraşului. Îngrijorător este faptul că cele mai multe dovezi ale unei civilizaţii subterane au fost astupate fără milă, iar gurile de intrare sau ieşire au fost date uitării.
Singurii care au mai protejat istoria veche a Focşaniului sunt câţiva patroni de baruri sau restaurante, care le-au conservat pentru a oferi consumatorilor o atmosferă specială. Puţini mai sunt cei care mai ştiu unde sunt tunelurile sau beciurile din Focşaniul vechi, iar cei mai mulţi vorbesc din auzite.
Focşaniul este un oraş binecuvântat, cu o istorie pe măsură. Rezultat al contopirii satelor Stăieşti şi Brătuleşti, aflate pe hotar, aşezarea cu numele Focşani este atestată documentar într-o condică negustorească de la Braşov, în 1456, şi într-un document semnat de domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Vodă, la 1575. În urmă cu sute de ani, Focşaniul era un important punct comercial şi militar. Astăzi este municipiu reşedinţă de judeţ. Oraşul subteran este brăzdat de tuneluri şi beciuri care se întâlnesc în anumite locuri, însă nimeni nu mai ştie exact pe unde.
Istoria însă îşi cere dreptul de a fi descoperită şi valorificată. Strada Brăilei a scos la iveală, de curând, arcada unui tunel subteran, iar în faţa Restaurantului Zimbru asfaltul s-a scufundat peste noapte. „Eu am intrat într-un astfel de tunel când s-a lucrat la instalaţiile de apă şi canalizare. Pleca din faţa Colegiului «Unirea» şi mergea spre fosta Vamă a Focşaniului.
