Rujm al-Hiri este una dintre cele mai antice construcții din lume. Ruinele au rămas dovada vie că în trecutul îndepărtat, pe Terra, au trăit numeroase civilizații necunoscute, care au atins diferite grade ale dezvoltării.

Situat la vedere, dar neobservat de secole, megalitul din apropierea Mării Galileii i-a lăsat pe experții fără cuvinte. Monumentul antic, format din cercuri uriașe de piatră și datând din epoca timpurie a bronzului, rămâne un mister până în zilele noastre. Nimeni nu știe cine și de ce a construit aceste inele de piatră.

Bine cunoscutul Stonehenge din Marea Britanie are un corespondent, pe cât de enigmatic pe atât de interesant, în Israel. Oamenii de ştiinţă, în urma cercetărilor întreprinse, au ajuns la concluzia că structura megalitică din Israel este asemănătoare altarului din Marea Britanie.

Cercuri gigantice de piatră

Ruinele antice situate în Înălțimile Golan (o regiune revendicată atât de Israel, cât și de Siria) seamănă cu o roată imensă de piatră. Se presupune că conține 40.000 de tone de bazalt negru, formând cel puțin cinci inele concentrice.

În arabă, obiectul se numește Rujm el-Hiri – „un morman de pietre ale unei pisici sălbatice”. În ebraică, roata se numește Ghilgal-Rephaim sau „roata uriașilor”. Mențiunea rasei de uriași în Biblie, Rephaim, sugerează că ei au fost cei care au construit monumentul antic. Rujm el-Hiri este atât de mare încât numai niște creaturi gigantice îl pot construi.

Rujm el-Hiri
Rujm el-Hiri

Rujm el-Hiri este numit „Stonehenge-ul Levantului”. Vârsta estimată a clădirii este de aproximativ 5000 de ani. Datând din a doua perioadă a epocii timpurii a bronzului (3000-2700 î.Hr.), este considerat a avea aceeași vârstă cu situl preistoric Stonehenge din Marea Britanie.

La nivelul solului, arată ca mormane de pietre de pe pereții prăbușiți. Sute de dolmene (straturi de roci) sunt împrăștiate pe o zonă vastă a sitului și, prin urmare, numai cercetările arheologice aeriene de la sfârșitul anilor 1960 au dezvăluit grandoarea acestei construcții megalitice.

Săpăturile au arătat că este una dintre cele mai mari și foarte vechi structuri din regiune.

Abia în anul 1968, când evreii au reuşit să cucerească Podişul Golan de la Siria, mai multe teorii cu privire la însemnătatea structurii din piatră au început să apară. De-a lungul timpului, foarte puţini turişti şi-au făcut apariţia la templul antic, din cauza slabe promovări pe plan internaţional al complexului megalitic.

Rujm el-Hiri

De la sol nu se observă prea bine semnificaţia, dar şi aşezarea pietrelor, dar privit din avion Rujm al-Hiri este izbitor de asemănător cu Stonehenge. Structura este formată din patru cercuri – cel mai mare având o rază de aproximativ 1.500 de metri – dintr-un total de aproximativ 42.000 de tone de piatră de bazalt. Specialiştii susţin că această piatră provine dintr-un zid care în trecut măsură nu mai puţin de 9 metri înălţime.

Rujm el-Hiri
Rujm el-Hiri

De-a lungul timpului zidul s-a sfărâmat şi a rămas ceea ce se poate observa în imaginea alăturată. Construcţia a fost ridicată acum aproximativ 6000 de ani şi este încă o dovadă a măiestriei cu care omul, de-a lungul timpului, a reuşit să construiască diverse obiective.

Rujm al-Hiri este atribuit civilizaţiei agrară şi se afla pe un ţinut care este cunoscut dreptTărâmul Făgăduinţei”. Construcţia a fost ridicată mai exact între anii 4500 şi 3500 I.Hr., care precede venirea copiilor lui Israel, aşa cum menţionează Biblia. Există voci care susţin că nivelul energiilor din zona este foarte ridicat, cauza pentru care a fost construit Rujm al-Hiri.

O veche legendă locală susține că Rujm al-Hiri este o rămășiță a giganților sau chiar dovada vie că aceștia au existat pe Terra cu mii de ani în urmă.

Scopul Rujm al-Hiri

O primă ipoteză susține că  sit-ul a fost folosit pentru ceremonii speciale în cele mai lungi și mai scurte zile ale anului. Aceste ceremonii erau de ordin religios.

O altă ipoteză susține că Rujm al-Hiri a fost folosit drept loc de înmormântare. Oamenii din cele mai vechi timpuri foloseau zona pentru a-și înmormânta apropiații.

Rujm el-Hiri
Rujm el-Hiri

Unii dintre ei cred că structura din piatră era folosită drept un templu în timp ce alţii presupun că Rujm al-Hiri era folosit precum un complex funerar.

Arheologul Rami Arav sugerează că acest loc a fost folosit de oameni drept un crematoriu natural. PLasau morții pe anumite pietre și păsările veneau și scoteau carnea de pe oase.

O parte dintre arheologi crede că locul acesta energetic a fost folosit drept calendar. În acest fel omul antic reușea să stabilească în ce moment al anului se află.

Niciun cadavru găsit într-un loc de înmormântare important

Camera funerară centrală este înconjurată de cinci până la nouă inele circulare uriașe, dintre care cel mai mare are peste 500 de picioare (152 de metri) lățime și trei până la opt picioare (de la unu până la 2,5 metri) înălțime, raportează About Education . Nu toate inelele sunt goale, iar unele dintre ele sunt legate prin pereți scurți, formând „spițe” într-o roată uriașă. Pereți sunt de grosime egală și au 10,5-10,8 picioare (3,2-3,3 m).

Rujm el-Hiri
Rujm el-Hiri

Nu se știe dacă în centrul acestui megalit preistoric a existat un spațiu funerar. Pietrele din centru au aproximativ 15-16 picioare (cinci metri) înălțime și 65-80 de picioare (20-25 de metri) în diametru.

Epoca antică și jefuirea lui Rujm el-Hiri au lăsat puține artefacte prețioase. Jefuitorii au luat tot ce se putea lua. Se crede că altarul central ar fi putut conține cândva bijuterii și arme. Săpăturile din camerele cu pereți nu au dezvăluit nimic, motiv pentru care că acestea au fost folosite precum depozite sau locuințe.

Pentru a determina vârsta, nu se poate folosi analiza radiocarbonului, deoarece în acest loc nu a fost găsit material preistoric de natură organică.

Loading...

Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.