După Primul Război Mondial, societatea umană a înregistrat o criză majoră, fiind marcată de şomaj, de un puternic sentiment antisemit și bulversata de darwinism. Misticismul nazist a avut toate condiţiile pentru a coopta tot mai mulți susţinători.
Helena Petrovna Blavatski este unul dintre precursorii acestei mişcări. După o călătorie pe care a efectuat-o în Tibet, ea a susținut că a descoperit documente care susţineau că omenirea s-a pornind de la rase umane pe care le numea rase mame, ultima dintre acestea fiind cea ariană.
Rasa primordială
Pentru Blavatski, rasa primordială a fost de origine extraterestră. Ea făcea referire la atlanţi. În anul 1875, ea fondează o societate teosofica care avea ca simbol svastica. În India, svastica era un simbol solar care reprezenta prosperitatea.
Un alt susţinător al acestei teorii a fost austriacul Guido Karl List, scriitor și jurnalist, care susţinea că blocurile masive din piatră de la Wotan sunt creaţia atlanţilor. El susţinea pangermanismul și existența unei rase ariene cu origini directe cu cea a atlanţilor.
În acest mod, s-a format mișcarea Volkisch, concretizată prin societăţi secrete care celebrau sărbătorile păgâne legate de solstiţiu și susţineau existența și superioritatea unei rase ariene.
După descoperirea unui mormânt al unui templier, dezbaterile au fost și mai acerbe. S-a vorbit despre o rasă pură și una impura, născută din unirea Evei cu un demon.
Societatea Thule
În anul 1918, este creată societatea Thule care avea ca studiu cultura Wotan. Thule este denumirea unei extremităţi nordice a planetei și se considera că este capitala Hyperboreei, locul unde s-au retras atlanţii care au supraviețuit cataclismului.
Himmler a fost un personaj controversat care a găsit un refugiu în cadrul societății Thule, dat fiind faptul că a avut multe eşecuri în plan profesional. Pentru că era miop, în Primul Război Mondial, i-a fost refuzată cererea de a se înrola în armată. A fost un afront peste care nu a putut trece. A urmat studii în agronomie și s-a înscris în mișcarea Volkisch. Sloganul sau era sânge, pământ și sabie.
În anul 1923, devine un apropiat al lui Hitler, iar cariera sa este în plină ascensiune. Va deveni șeful Gestapo, iar în anul 1943, va ocupa funcţia de șef Wehrmacht. Mult timp, a fost suspectat că suferă de schizofrenie.
Himmler era fascinat de ocultism. El se consideră reîncarnarea lui Henri I, rege din secolul al X-lea. Catedrala Quedinburg, locul unde a fost înmormântat regele, a fost decrestinizata și transformată de ŞŞ într-un loc de cult păgân. Chiar și Himmler participa la aceste ritualuri păgâne.
În anul 1935, Himmler crează organizaţia Ahnenerbe care avea ca scop justificarea teoriei rasei ariene. În cadrul acestei organizații au fost cooptaţi 137 de savanţi care aveau rolul de a propaga ideile rasiale. În acest scop, au fost organizate mai multe expediţii, în Finlanda și Suedia, urmate de Brazilia, Tibet și România.
Ahnenerbe
În România, membrii Ahnenerbe au ajuns în anul 1936, unde au cercetat situri dacice. În anul 1938, membrii expediţiei au ajuns în Tibet, unde au cercetat urme ale unei civilizaţii nordice, care conform opiniei lor, s-ar fi retras pe înaltul platou tibetan, din calea apelor care au devastat planeta.
Teoria Pământului gol
Germania naistă nu a avut suficient timp pentru a valorifica uriaşul avans tehnologic pe care îl căpătase. Aliaţii aveau un avantaj numeric asupra Puterilor Axei de 10 la 1 şi înaintau rapid, pe mai multe fronturi. Al Treilea Reich şi-a dat seama că nu mai are timp să câştige războiul şi că trebuie să-şi pregătească retragerea către locaţii mai sigure.
La începutul anului 1945 strategia nemţilor a devenit aceea de ţinere în loc a inamicului prin întârzierea înaintării acestuia până când guvernul Reich-ului şi-ar fi mutat locaţia.
Anticipând sfârşitul iminent al războiului, germanii au demontat şi apoi au transportat în ţinutul arctic cu ajutorul submarinelor, în cel mai mare secret, marea majoritate a aparatelor zburătoare neconvenţionale construite. Uzinele din Germania au fost rapid evacuate. Prototipurile ne-convenţionale care nu au putut fi evacuate, au fost distruse pentru a nu fi găsite de inamici.
Conform mai multor istorici militari, cum ar fi membri ai Academiei Ruse de Ştiinţe sau istorici ai arhivelor secrete ale SUA, atunci când aliaţii au cucerit în anul 1945 teritoriul Germaniei naziste, ei au descoperit o serie de documente, schiţe şi fotografii care i-au uimit. Astfel, în data de 11 iunie 1945, contraspionajul sovietic a pătruns în cartierul general al Marinei Germaniei naziste, aflat în cartierul Tiergarten, pe strada Tirpittszuffer nr.38-42.
Hărți ciudate
În această locaţie ofiţerii ruşi au găsit câteva hărți ale unor pasaje secrete prin adâncimile Oceanului Arctic, care fuseseră ataşate unor ordine adresate căpitanilor a 38 de submarine din clasa A. Hărţile prezentau detalii ale unor pasaje de intrare într-o zonă din interiorul Pământului, denumită pe acele hărţi „Agartha”.
Schiţele mai dovedeau de asemenea că oamenii de ştiinţă germani dezvoltaseră mai multe tipuri de nave zburătoare în formă de disc, care nu erau comparabile cu nimic din ceea ce exista la acea vreme în dotarea tehnică a altor naţiuni. În videoclipul următor puteţi viziona câteva dintre schiţele şi fotografiile discurilor zburătoare germane.
Cu privire la retragerea celui de-al Treilea Reich în Antarctica, în arhivele de război există de exemplu date clare despre submarinele germane U-boat U-530 şi U-977, care au ajuns acolo cu două săptămâni înainte de încheierea războiului.
Deşi oficial s-a anunţat că Hitler s-a sinucis în buncărul său din Berlin în aprilie 1945, sunt cunoscute în prezent destul de multe informaţii care atestă că în realitate el a reuşit să fugă şi să se ascundă în Argentina.
Se pare că aliaţii ştiau foarte bine că Hitler nu a murit, dar nu au vrut să facă din el un simbol al renaşterii Germaniei naziste. Este cunoscut faptul că în mai 1945, la câteva săptămâni după încheierea războiului, Stalin a declarat că: „Aproape sigur, Hitler a scăpat în Argentina”.
Operaţiunea de retragere a celui de-al Treilea Reich a fost condusă de Karl Dönitz, marele amiral al marinei de război germane. Dönitz s-a ocupat de cea mai mare acţiune de evacuare de civili din istoria umanităţii, operaţiune ce a purtat numele de Operaţiunea Hannibal.
În cadrul acestei operaţiuni au fost transportaţi în decurs de 15 săptămâni (de la mijlocul lui ianuarie până în mai 1945) peste un milion de oameni. Atunci când după război americanii au recrutat oameni de ştiinţă germani pentru a lucra în Statele Unite, ei au constatat că mii de specialişti de înaltă calificare, oameni de ştiinţă şi ingineri ai celui de-al treilea Reich, dispăruseră complet.
Ei nu fuseseră declaraţi morţi, nici nu au fost evacuaţi în secret cu ajutorul serviciilor secrete ale aliaţilor. Dispăruseră de asemenea peste 100 de submarine, fără a fi fost distruse în război, nemaifiind niciodată după aceea identificate. Ei au dedus că toate aceste efective au fost transferate în bazele germane din Antarctica.
Au existat în acest sens şi unele confirmări explicite ale membrilor echipajelor unor submarine nemţeşti, care s-au predat autorităţilor argentiniene. Toate acestea i-au alarmat în cea mai mare măsură pe aliaţi.
Potrivit surselor indicate de Douglas Dietrich, de istoricii Academiei Ruse de Ştiinţe, precum şi de multe alte surse, o importantă cantitate de date ne conduce la concluzia că după ce a ajuns în Antarctica, al Treilea Reich s-a retras de fapt undeva în interiorul Pământului!
Conform multor dezvăluiri convergente, în această lume interioară trăieşte de mii de ani o civilizaţie mult mai avansată decât civilizaţia noastră de la suprafaţă. Se pare că civilizaţia din interior este de fapt cea care supraveghează în mod nevăzut destinele planetare, aflându-se într-o strânsă legătură şi cu anumite civilizaţii extraterestre benefice, care supervizează destinele umanităţii de zeci de mii de ani.
